Tag Archives: Romania

Experienta LumeBuna – Multumesc!

Ieri, pe 2 martie 2012, Lume Buna a implinit 4 ani de activitate. Anul trecut, pe vremea asta, scriam De ce aleg Romania, cu ocazia campaniei “Ziua 1095”. Astazi vreau sa scriu de ce am ales Lume Buna, ce-am invatat si cum m-a schimbat experienta de un an si jumatate alaturi de oameni minunati.

Lume Buna a fost locul unde mi-am inceput “cariera” de voluntar in mod oficial, locul unde am descoperit ce inseamna o echipa si cum pot cativa oameni dedicati, ambitiosi si perseverenti sa schimbe in bine lumea din jurul lor. Inca dinainte sa fac parte din echipa, site-ul LumeBuna.ro era platforma unde gaseam intotdeauna vesti bune despre ceea ce se intampla in Romania. Fie ca erau campanii, proiecte sau evenimente din diverse domenii, de fiecare data ramaneam cu un zambet pe buze si cu satisfactia imensa ca exista multi oameni care fac lucruri bune si la noi. Ramaneam cu ideea ca se poate si in Romania.

Pe langa stirile online, au inceput sa apara evenimente offline organizate de voluntarii de LumeBuna la care am si participat – mai intai Free Hugs si apoi Un zambet pentru tine – evenimente la care am interactionat cu oamenii din spatele site-ului si m-am convins ca sunt genul de oameni alaturi de care mi-ar placea sa lucrez. Pe vremea aia (adica prin 2009) eram foarte pragmatica si hotarata sa plec cat mai repede din tara, eram negativista, nimic nu-mi convenea, iar cand venea vorba de oportunitati si de un viitor in Romania vedeam doar partea goala a paharului. LumeBuna m-a determinat sa devin mai atenta la ceea ce se intampla in jurul meu, sa pun accentul pe partea pozitiva si incet-incet mi-am dat seama ca dracul nu e chiar atat de negru si ca pot realiza lucruri foarte faine daca gasesc motivatia si echipa potrivita.

Asta s-a si intamplat la aniversarea a 2 ani de LumeBuna cand l-am cunoscut pe Mihail (fondatorul), care pe-atunci mi se parea untouchable. Ma tot gandeam cum sa-l abordez, ce-as putea eu (care nu facusem nimic notabil pana atunci) sa-i spun unui tip care tocmai lansase o carte… Pana la urma mi-am luat inima-n dinti, m-am prezentat, am schimbat cateva cuvinte si l-am rugat sa-mi scrie ceva pe carte :). Si mi-a scris: “Lavinia, ceea ce stii despre tine sa te conduca si prin aceasta carte catre noi dimensiuni frumoase ale fiintei tale. Curaj si perseverenta pe acest drum! Mihail”. Si-atunci mi-am zis “perseverenta este cheia, trebuie sa lupt si sa contribui la dezvoltarea Romaniei.” Cum? Prin aducerea in prim-plan a lucrurilor bune din jurul meu, prin crearea de incredere si speranta ca exista potential in proiecte si in oameni. Exact ceea ce isi propunea LumeBuna – deschidere, sustinere.

Am inceput timid, cate-un share, cate-un like, mai publicam cate-o stire pe site – totul neoficial pentru ca nu voiam sa-mi asum responsabilitati pe care nu stiam sigur daca le voi putea gestiona, asa ca am zis sa raman totusi in umbra echipei. Umbra n-a tinut prea mult pentru ca, in august 2010, Razvan (care acum isi face de cap la facultate in Olanda :P) mi-a propus sa preiau proiectul Micul Paris despre care am mai scris pe blog. Oficial eram voluntar, oficial faceam parte din echipa LumeBuna. Relatiile cu membrii echipei s-au inchegat neasteptat de repede, ne-am imprietenit si am trait momente foarte faine impreuna :). Si pentru ca am devenit nostalgica gandindu-ma la ceea ce a insemnat Lume Buna pentru mine, am facut o lista lunga cu oamenii care si-au lasat amprenta asupra mea, carora le sunt recunoscatoare si carora le multumesc pentru ca fac parte din viata mea: Irina – pentru ca stii cum sa gestionezi orice situatie, pentru ca Vama e in sufletul tau, pentru ca mergi inainte no matter what, pentru ca o bere cu tine e terapie pura; Adriana – pentru ca rad nonstop cu tine, pentru ca esti sincera si saritoare, pentru ca te impui atunci cand trebuie; Lari – pentru toate discutiile si sfaturile, pentru faptul ca stii ce vrei si faci ce-ti place, pentru ca esti intotdeauna vesela; Lucian – pentru ca esti in mijlocul povestilor, pentru ca ai cel mai larg si sincer zambet, pentru ca you’re a guy’s guy and a ladies’ man; Geo – pentru ca analizezi atent, pentru introspectie si profunzime; Denisa – pentru ca spargi intotdeauna gheata si debordezi de energie; Alina, Raluca, Olivia, Lili, Carmen, Miri, Diana, Ionut, Steliana, Loredana, Andreia, Dan, Mihaela, Andreea si Zegri pentru ca fara voi n-ar fi fost Lume Buna as we know it. Mihail – pentru curaj, perseverenta, ambitie, bucurie, emotii, sinceritate, incredere.

Va multumesc pentru un an jumate in care am invatat sa apreciez lucrurile bune din jurul meu, un an jumate in care am descoperit ca se poate, un an jumate in care am fost noi at lumebuna punct ro!

Leave a comment

Filed under Ganduri, Proiecte/Evenimente

Despre democratie, proteste si drepturi…

Acum 2 zile scriam ce cred despre protestele din Bucuresti si din tara fara sa fi fost la fata locului pana atunci. Aseara m-am hotarat sa merg, sa particip si sa vad cu ochii mei care este situatia in teren.

Voiam sa vad ce fel de persoane vin acolo, cu ce scop, ce-i motiveaza si ce spera sa obtina. Am fost placut surprinsa sa observ ca oamenii din piata Universitatii (cel putin cei de la fantana, unde am stat eu) sunt motivati intrinsec, vin la protest din convingere si cu speranta ca orele petrecute in frig, scandatul lozincilor si listele cu revendicari vor face o diferenta si vor ajuta la schimbarea intregii clase politice. Intrebarea mea a fost intotdeauna si ramane aceeasi: ce alternativa avem? Nu s-a inventat inca o noua clasa politica. In 22 de ani nu s-au remarcat oameni integri si bine pregatiti care se puna interesul national mai presus de cel personal. Cu cine ii inlcouim pe politicienii actuali? Monarhia nu mi se pare o solutie viabila pentru ca mostenitorii familiei regale nu traiesc in Romania si nu au o viziune reala si corecta asupra situatiei actuale. Am gasit, in schimb, o lista cu foarte multe forme de guvernamant. Ce alegem?

Ma intristeaza faptul ca multi inca n-au inteles ca impreuna, noi – cetatenii, putem realiza mult mai mult pentru fiecare decat o putem face individual.

Aseara in jur de 10.000 de persoane din toata tara (dupa cum am auzit la tv) au iesit in strada pentru a-si impartasi nemultumirile, pentru a identifica problemele prioritare, pentru a gasi solutii si pentru a cere o schimbare radicala in sistemul asa-zis democratic din Romania. 10.000 in toata tara din aprox. 18 milioane de romani…si cand ma gandesc ca 8.000 (doar din Bucuresti) au fost la Vanghelion imi vine sa plang si sa urlu de nervi. Refuz inca sa cred ca asta e societatea in care traim. Eu contez pe acei 10.000 de oameni care au iesit pe strazile oraselor din Romania. Daca fiecare ar mai convinge 10 prieteni sa participe, sa ia atitudine si sa aiba increderea ca implicarea lor in acest proces poate face diferenta am putea fi astazi 100.000 si tot asa, pe principiul ‘pay it forward’.

Nu cred ca sunt doar 10.000 de oameni in tara care vor schimbarea sistemului. 10.000 de oameni in ochii politicienilor nu inseamna nimic = 0.05% din populatia tarii = praf in ochi pentru ei. Pentru a avea impactul scontat numarul oamenilor prezenti in strada trebuie sa creasca. Avem pretentia de a trai intr-un stat democratic – intr-un stat in care puterea este exercitata de popor, de noi, de cetateni, hai sa demonstram asta! Nu mai conteaza de la ce a pornit protestul, ca unii au fost platiti de opozitie sau manipulati de mass-media. De ce sa-i lasam pe altii sa aiba control asupra noastra?

Pentru mine conteaza ca multi oameni au venit motivati de dorinta de schimbare, conteaza ca in Romania inca exista participare publica si constiinta civica. Am vazut aseara ca putem fi civilizati si ne putem exercita dreptul constitutional de a protesta pasnic. Mi-ar placea ca fiecare dintre noi sa transmita mai departe sentimentul de apartenenta, de prezenta intr-o comunitate si spiritul civic; sa transmitem mai departe ideea de interes national si sa ne amintim ca democratia se bazeaza participarea cetatenilor la guvernare.

Fac un apel catre voi: Daca va pasa, iesiti din casa!

Cateva poze cu mesaje si lozinci din seara de 17 ianuarie.

2 Comments

Filed under Ce se intampla in Bucuresti?, Ganduri