Tag Archives: constructii

Teatrul National “I.L. Caragiale” Bucuresti se afla acum intr-un proces de consolidare si modernizare. Toti il stim, daca nu neaparat prin prisma activitatilor culturale ce au loc acolo, macar datorita faptului ca este cel mai popular loc de intalnire din Bucuresti – pe trepte la TNB – sau datorita noptilor interminabile petrecute La Motoare sau in Laptarie.

Despre istoria TNB s-a scris destul de mult (un articol interesant scris de armyuser aici), asa ca nu voi relua decat cateva date semnificative despre actualul amplasament al teatrului. Cladirea initiala a fost proiectata intre 1964-1973 de catre arhitectii  Horia Maicu, Romeo Belea si Nicolae Cucu, iar structura de rezistenta a fost realizata de inginerul Alexandru Cismigiu. Dupa incendiul din 1978 Sala Mare a fost complet distrusa. Ca urmare, a castigat teren ideea de a revizui intreaga constructie. Decizia de modificare a TNB fost determinata si de cererea lui Ceausescu, caruia se pare ca ii displacea complet „palaria” din beton armat sugerand palaria lui Ion Luca Caragiale, element arhitectonic definitoriu pentru TNB.  In cadrul acestui proiect de reconstructie (1983-1985) s-au modificat fatadele cu o suprapunere de arce pe verticala, s-a marit capacitatea salii, de la 900 la 1.300 de locuri, s-a construit Sala Amfiteatru si s-a supraetajat corpul Salii Mari prin adaugarea unor etaje de expozitie – etajele 3 şi 4.

Inginerul  Alexandru Cismigiu, proiectantul initial al structurii de rezistenta, a declarat că nu poate garanta in ceea ce priveste siguranta noii cladiri.

Despre inginerii structuristi nu prea se scrie, din pacate, asa ca nu strica sa cunoastem cateva repere despre dl. Cismigiu. Ca inginer a avut o activitate de peste 50 de ani, iar realizarile sale profesionale se incadreaza in cateva directii principale, cum ar fi: expertizarea si consolidarea costructiilor; proiectarea de constructii civile si industriale, unde s-a remarcat, impreună cu inginerii Mazilu şi Fierlinger, ca promotor al betonului armat cu armatura rigida (BAR) si zidaria cu inima armata (ZIA); a lucrat in cadrul unor echipe pluridisciplinare de arheologi, arhitecti restauratori, ingineri si pictori la consolidarea monumentelor istorice. De asemenea, a fost membru al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice pana in anul 2000, in cadrul careia a activat ca sef al Sectiei de Inginerie. A proiectat, alaturi de arhitecti si ingineri din cadrul Institutului Proiect Bucuresti si al Institutului Carpati, constructii ca Teatrul National, Sala Palatului, cinematografe cu structura acoperisului din beton precomprimat, blocuri de locuinte (printre care blocul Unic, cu un parter special cu stalpi in V, din beton armat cu armatura rigida), cladiri de locuinte cu plansee monolite, cum ar fi complexul de locuinte colective din Calea Grivitei, Bd. Duca, Str. Petre Poni, la care au fost folosite pentru prima data diafragme antiseismice din beton armat, zidarie armata si zidarie complexa. (informatii preluate de aici)

As vrea sa ma rezum doar la informatii tehnice din domeniul ingineriei structurale, fara a intra intr-o discutie (cu mine insami momentan) despre viata arhitectilor si a inginerilor constructori in perioada comunista. Este un subiect delicat si probabil as scrie pana maine despre asta. Celor care vor sa se documenteze le recomand cartile: “Arhitect sub comunism” de Ion Mircea Enescu si “Arhitectura romaneasca in proiectul comunist” de Ana Maria Zahariade.

Revenind la subiectul in cauza: In cadrul Saptamanii Studentului la Constructii, eveniment organizat de A.S.C.B. (felicitari pt initiativa!) am avut  ocazia sa vizitez santierul TNB si sa aflu cum va arata noua structura. Cel mai interesant aspect este faptul ca teatrul va reveni la forma sa initiala (structura cu palarie). Pe parcursul vizitei, inginerii si arhitectii de la Aedificia Carpati ne-au explicat ce modificari vor face si ce solutii vor adopta pentru consolidarea structurii. Iata cateva din ce-am retinut:

Teatrul va deveni un spatiu multifunctional, deschis publicului larg, ce va include cafenele, baruri, sali de expoztie, galerii de arta, librarii etc.  Sala Mare va fi adusa la parametri optimi de vizibilitate si acustica prin folosirea peretilor rigiton care absorb ecoul, sunt rezistenti la foc si nu reflecta lumina. Se vor amenaja 2 sali polifunctionale (spatii de repetitii si sali de spectacol) in locul Salii Amfiteatru. De asemnea, se va crea un spatiu modulabil pentru spectacole neconventionale si alte 2 sali cu capacitate redusa (250 persoane) pentru diferite evenimente. In spatiul destinat expozitiilor se monteaza o instalatie de recirculare a aerului cald. Vor fi amplasate podine din lemn de pin siberian, lemn a carui caracteristica principala este aceea ca isi reface structura in 24h (adica orice gaura data in lemn se inchide intr-o zi) si o podina mobila pentru decoruri.  Pe terasa va exista atat un spatiu semi-circular inchis, favorabil sezonului rece, cat si un spatiu in aer liber cu vedere spre Piata Universitatii unde se vor tine si spectacole pe timpul verii. Din punct de vedere structural au existat cateva probleme, trebuind demolate si refacute multe dintre elementele portante. Structura originala a TNB este o structura in cadre de beton armat cu pereti din zidarie.

Toate elementele noii structuri au fost gandite pentru facilitarea functiunilor multiple si pentru optimizarea spatiilor, astfel incat teatrul sa devina “people friendly”. Teoretic, lucrarile ar trebui finalizate la sfarsitul anului 2013, dar din cauza unor intarzieri acest termen a fost prelungit pana la jumatatea anului 2014.