Tag Archives: calatorii

Auschwitz si ziua internationala de comemorare a Holocaustului

Ieri, 27 ianuarie, a fost ziua internationala de comemorare a Holocaustului si a prevenirii crimelor impotriva umanitatii. Despre Holocaust si crimele pline de cruzime ce au avut loc in lagarele de exterminare si nu numai am tot citit inca de mica si m-au marcat profund. Nimic nu se compara, insa, cu sentimentele care te incearca atunci cand ajungi in locul acela, locul unde au murit peste un milion de oameni nevinovati.

numarul de oameni ucisi la Auschwitz

Mi-am dorit sa merg in Polonia si sa vad cum o tara care a suferit atatea pierderi in timpul celui de-al doilea razboi mondial a reusit sa-si revina si sa se dezvolte atat de repede. Am vizitat Varsovia si Cracovia, 2 orase superbe si pline de istorie care, pe cat de cosmopolite si dezvoltate dpdv economic si comercial sunt, pastreaza totusi pe alocuri un aer sumbru si trist. In cartierul evreiesc din Cracovia – Kazimierz – inca se pot observa urmele sinagogilor distruse, locuinte aflate intr-o stare degradata, ziduri cu inscriptii in ebraica si tot felul de alte semne care-ti amintesc de genocid. Nu puteam sa plec din Polonia fara sa ma duc la Auschwitz, sa aduc un omagiu celor ce au murit acolo.

if only that were true...

Am pasit pe poarta lagarului pe data de 17.12.2011, de ziua mea. Nu mi-am propus acest lucru, dar parca incarcatura acelui loc a fost si mai mare. Era o zi friguroasa cu cer innorat; eu eram imbracata gros si nu ma gandeam decat la cum puteau acei oameni sa reziste in miezul iernii ore intregi la apel. Intrand pe poarta am simtit un aer apasator, in jurul meu era o liniste mormantala, iar in cap aveam numai intrebari fara raspuns. M-am plimbat incet, atent, incercand sa-mi imaginez cum de a fost posibil asa ceva… 1.3 milioane de oameni care nu stiau ce-i asteapta au fost deportati si adusi la Auschwitz. 1,3 milioane de oameni au fost umiliti, chinuiti si omorati fara motiv… Cu cat ma plimbam printre blocurile de caramida, cu atat deveneam mai nervoasa, mai agitata. Nu intelegeam de ce, cum… Nici acum nu inteleg. Ceea ce-am vazut in cadrul ‘expozitiilor’ m-a socat, m-a impresionat si m-a infuriat in acelasi timp – valize, ochelari, haine, incaltaminte, carje si proteze, par…7 tone de par. Oamenii ajungeau la Auschwitz crezand ca vor incepe o viata noua intr-un loc mai bun, intrau in camera de gazare crezand ca vor face un dus…

unul dintre cele mai relevante citate

Prin experienta de la Auschwitz (Oswiecim – denumirea orasului polonez), cititnd si vazand poze, mi s-au format imagini mentale imposibil de sters. Totul a fost real si nimic nu are sens.

the tree that has seen it all...

Leave a comment

Filed under Ganduri

It was a very good year…

When I was twenty-one
It was a very good year…

Versurile lui Frank Sinatra descriu cel mai bine ultimele 12 luni din viata mea. Nu am insistat foarte mult pe ceea ce-am bifat concret din lista anului 2011, dar am pus accentul pe feeling. 2011 a fost un an mixt din toate punctele de vedere; a fost combinatia perfecta intre personal si profesional, emotional si fizic.

Cu ce m-am ales? Cu cativa oameni deosebiti cu care relatiile au evoluat extrem de repede si s-au sudat foarte bine transformandu-se din colaborari profesionale in prietenii stranse (aici intra o parte din echipa Lume Buna si multi dintre oamenii foarte tari care incearca sa schimbe ceva in Romania si sa salveze patrimoniul national).

M-am ales cu experiente extraordinare care m-au transformat intr-o oarecare masura si m-au influentat in unele decizii ulterioare. De la zborul cu parapanta la construirea unei case cu Habitat for Humanity si vizitarea locului unde s-au petrecut crime de neimaginat; calatorii spontane prin Europa si prin tara in care in sfarsit parca am deschis ochii si am inspirat adanc profitand de fiecare pas si de fiecare peisaj. Senzatii, mirosuri, atingeri, lumini…toate la un loc si fiecare in parte pastreaza o mica parte din mine la fel cum pastrez eu o mare parte din ele.

Participand constant la actiuni locale, conferinte si protestand pentru lucrurile in care cred (de la Hala Matache la Rosia Montana si altele) mi-am dat seama ca exista o sansa prin care putem influenta deciziile publice, motiv pentru care am ajuns sa colaborez la CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publica, un loc unde lucrurile bune chiar se intampla, un loc in care oamenii se implica, iau atitudine si fac diferenta in comunitate.

M-am mai ales in 2011 cu multe concerte foarte tari (Roxette, Scorpions, Elvis Costello, mult asteptatul Bon Jovi ❤ si altele). M-am ales cu poze si autografe de la Cupa Davis (Romania vs Cehia) si BCR Open Romania (aka mai nou BRD Nastase – Tiriac Trophy). M-am ales cu multe nopti nedormite, multe ore petrecute prin baruri sau pe strazi dubioase neluminate. M-am ales cu telefon si acte furate la 2 pasi de casa, cu mult stres si nervi, cu momente de nesiguranta urmate de momente de agresivitate inexplicabila.

M-am ales cu cateva esecuri peste care, in final, am trecut cu fruntea sus, cu cativa oameni care m-au dezamagit, dar cu multi altii care au fost nesperat de saritori si au fost alaturi de mine atunci cand am avut nevoie.

Per total m-am ales cu multe drumuri parcurse si cu mult mai multe care asteapta sa fie descoperite, cu  sute de pagini zugravite cu amintiri, intrebari vechi si raspunsuri noi, cu prieteni,  imbratisari si cu mii de zambete…

Here I go again…2012.

1 Comment

Filed under Ganduri